The BASS'ic life

Pasul 4: Monotonia si deteriorarea relatiei

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 27 Oct 2009 14:11:00 +0000

Mesajele de dragoste sunt tot mai putine. Noptile de sex nebun pot fi numarate pe degetele de la mana unui ciung.

Lucruri care nu atrageau atentia pana atunci devin probleme existentiale ("iar ai lasat capacul de la wc ridicat", "ti-ai luat sclava? tu nu stii sa strangi masa dupa ce ai mancat?", "Ti'ai intins fardurile peste tot...Ai o gramada! Nu stii ca e criza? Oamenii mor de foame in Africa. Mai fa si tu economie!" sunt doar cateva exemple).

Unul din parteneri simte raceala celuilalt si il intreaba zilnic pe acesta intocmai ca un ceas cu pendul care suna din ora in ora: "Auzi? Tu ma mai iubesti?".

Eh, in aceasta etapa intervine monotonia. Odata ce dracusorul plictiselii si-a bagat coada, isi face aparitia si concurenta. Parca ceilalti baieti sunt mai interesanti. Nu fac aceleasi glume expirate pe care le auzi de nu stiu cate ori la aceleasi petreceri cu aceiasi prieteni care fac acelasi lucru de fiecare data (adica se'mbata). Sunt mai ingrijiti. Au mai multe idei de petrecere a timpului liber (de cand nu ati mai iesit doar voi doi undeva?). Ce sa mai...Incepi sa simti iar fluturasi in stomac. Bine..la inceput sunt niste omizi care rod frunze gastrice, dar, usor usor, odata legatura stabilita (mesaje, telefoane, etc), se transforma in niste frumosi, mari si colorati fluturi. Asta este un punct critic in relatie.

Produsul si clientul ajung sa treaca, si ei, printr-o perioada asemanatoare. Pe piata isi fac aparitia tot felul de produse noi, care mai de care cu mai multe intrebuintari, mai fumos ambalate, mai ieftine, mai laudate, cu o pozitie pe scara sociala a rafturilor mai buna, etc. Si, parca, te-ai cam plictisit si tu sa folosesti acelasi detergent care se arata de multe ori depasit de petele care parca evolueaza odata cu progresul tehnologic. Solutia: incercarea produselor noi. Un fel de adulter publicitar.

In acest punct exista doua posibilitati. Ori relatia se deterioreaza pana cand nu mai exista nici o relatie. Cei doi se despart, de multe ori mai putin amiabil, unul sufera (produsul parasit), iar celalalt se indreapta spre zari mai albastre ale vietii sale...Ori FACEM REBRANDING! (Pasul 5)

Pasul 3: Fidelizarea si convietuirea!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 27 Oct 2009 11:08:00 +0000

In ceea ce priveste relatia, asta e perioada cand baiatul are ceva de demonstrat. Cumpara flori ca sa ii arate fetei ca e atent.

Ii da sfaturi ca sa vada ca ii pasa. O scoate la teatru ca sa vada ca e sensibil si are pasiuni elitiste (intre noi fie vorba, asta e a patra oara cand merge la teatru: primele trei dati a fost cu clasa la "Capra cu trei iezi", stagiune la teatrul de papusi). Ii cunoaste parintii (face fata cu brio la prima strangere de mana cu tatal fetei, fost boxer), merg in prima vacanta (echivalenta cu un faliment temporar la intoarcere)...Urmeaza treburi mai importante: mutatul impreuna (echivalentul zgardei pusa de gat), achizitii facute la comun, pipi cu ea de fata...:))

Cam asta inseamna:

fidelizarea - iesiri dese in oras, vacante, mesaje de dragoste, masaj (de toate felurile :P), telefoane in miez de noapte, discutii interminabile pe banca in parc (in special pentru elevi si studenti; sau, dupa caz, pentru barbatii care vor sa accentueze laura lor romantica)...Ce sa mai...Toate gesturile, activitatile, cuvintele de inceput de relatie (partea frumoasa)

convietuirea - este interesanta, mai ales la inceput, are avantajele ei, dar si dezavantaje. Este, totusi, etapa fireasca dintr-o relatie serioasa (mai ales dupa o anumita varsta)

Trecem acum la produsul nostru care se zbate sa pastreze buna impresie pe care consumatorul si-a facut-o despre el dupa primul contact. Facem niste promotii, dam niste premii (daca se poate cat mai multe si mai usor de obtinut), facem niste sortimente noi (arome - in cazul alimentelor sau bauturilor), mai bagam un pahar in ambalaj, preturi mai mici la o cantitate cumparata mai mare, etc. Concomitent, brand'ul se zbate sa-si consolideze imaginea unica, lupta sa fie perceput ca avand o personalitate distincta pe piata. Pentru a obtine profit (adica pentru a fi fericita)firma producatoare il pupa pe domnul consumator in tot felul de parti. Doar... el este cel mai important!! Imaginea generala, dar deloc reala, este ca in relatie cotcodaceste cocoselul celui care face achizitia (cand sta in fata raftului, clientul se simte puternic pentru ca poate alege. Parca si vedem produsul cu lacrimi acidulate scurgandu-i-se pe sub dop in momentul in care tipul/tipa, intr-un gest de o duritate extrema, isi indreapta mana catre cutia de suc natural).

Concluzia este ca avem parte de o relatie de succes atata timp cat consumatorul are impresia ca se afla intr-un raport de tip sclavagist cu produsul, raport conform caruia el este stapanul. Intr-un fel are dreptate. Numai ca rolurile sunt tocmai inverse.

Acestea fiind spuse, relatia care pana de curand decurgea intr-un mod minunat pentru ambii parteneri incepe sa intampine diferite greutati. Ceva parca s-a schimbat. Dar, pentru asta, urmeaza o alta etapa...

Accelereaza 280 de cai putere si indreapta-te cu pasi repezi spre...

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 27 Oct 2009 10:31:00 +0000

Nici nu stiti cat adevar se ascunde in reclama asta...Am avut ocazia sa conduc o perioada o astfel de masina si, da!, este adevarat, cand calcam pedala de acceleratie mai faceam cativa pasi importanti spre viitor. Spre viitorul ala in care rezervele de petrol vor fi secat! (ca informatie aditionala: intr-o zi normala de mers cu treaba prin Bucuresti, bagam benzina de apoape 1 mil) Pentru ca masina asta consuma, nu gluma!

Mai aveam momente cand gustam vreme de cateva secunde din extaziantul gust al acceleratiei puternice. In plin orgasm vitezist, in plina furie a celor 280 de cai putere ar fi trebuit sa ma gandesc ca..I'm ACCELERATING THE FUTURE! Dar nu o faceam, iar portofelul se mai subtia cu cateva foi, iar rezerva mondiala de petrol mai seca putin (frati de la Greenpeace, iertati-ma, va rog! Nu ma capturati, maltratati, omorati in chinuri!). Totusi nu ne facem probleme! Avem incredere in mama Rusia si ale ei zacaminte din Siberia. Sau, daca nu merge in Est, ne vom bucura de rezultatele unui pupincurism ca la carte cand SUA ne va oferi si noua, la suprapret, ceva din "conservele" puse la rece in Alaska.

Barbatii si gratarul!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Fri, 23 Oct 2009 13:51:00 +0000

Cine a scris asta trebuie sa fi castigat vreun premiu pentru cel mai bun studiu aplicat al comportamentului pe care il manifesta barbatii si femeile cand vine vorba de o activitate sociala extrem de importanta in viata comunitatii: gratarul!

Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente: 1) femeia cumpara mancarea; 2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul; 3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o aseaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu un pahar de vin in mana in fata gratarului. Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:

4) BARBATUL ASEAZA CARNEA PE GRATAR!;

5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara; 6) femeia informeaza barbatul ca mai e putin si carnea se arde; 7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si toarna; inca un pahar de vin, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta. Si apoi inca un punct foarte important!

8) BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!;

9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa. 10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele. Si din nou, foarte important!!!;

11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!;

12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti multumi oricum niciodata.

Curs pentru femei (putin misogin...:)

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Fri, 23 Oct 2009 13:04:00 +0000

Obiectiv: dezvoltarea functiunilor creierului la femeia moderna.
Durata: brunete - 1,5 luni / modul
roscate - 3 luni / modul
blonde - 6 luni / modul

Modulul 1:
1. Acceptarea soartei : m-am nascut femeie
2. Cunoasterea locului de desfasurare a vietii: bucataria

3. Cum pastrez ordinea in poseta ? (sub control strict)
4. Cum fac cumparaturi in mai putin de 4 ore. Notiuni elementare
5. Pastrarea limitelor: cum ma machiez corect

Aplicatii practice:
- curs de programare I: Folosirea cuptorului cu microunde (pentru toate categoriile)
- curs de programare II: Videorecorderul (numai pentru brunete si roscate)

Modulul 2:
1. Ecuatia cu o necunoscuta: autoturismul
Subcapitole:
a) Exercitii de dinamica grupului. Ce trebuie sa fac cand stau in masina?
b) Diferenta dintre carosabil si trotuar

c) Frana si acceleratia - provocare sau necesitate?
d) Cutia de viteze. Descriere completa. (pentru blonde, numai cutia automata)
e) Notiuni elementare de fizica: corpuri in miscare
f) Adevaruri optice: culorile semaforului
g) Curs special: parcarea in garaj

2. Ecuatia cu mai multe necunoscute: cutia cu scule

Aplicatii practice:
- Curs de supravietuire I: Unde se afla lumina de avarie?
- Curs de supravietuire II: Schimbarea unui cauciuc
- Curs de supravietuire III: Schimbarea mai multor cauciucuri (Da! Este posibil!)
- Curs de supravietuire IV: Verificarea cu succes a nivelului uleiului si al apei

Modulul 3:
1. Notiuni elementare: nici o cucerire a tehnicii moderne nu ma va putea ridica la nivelul barbatului
2. Vocabular I: Definitia cuvantului "DA". Tema: Corectarea exercitiului "Esti gata?"
3. Vocabular II: Definita notiunii "5 minute"
4. Sociologie: Fotbalul nu este un sport, ci o religie
5. Drept cetatenesc I: Numai barbatii discuta despre fotbal
6. Drept cetatenesc II: Femeile nu se amesteca in aceste discutii
7. Psihologie (nivel elementar): Cum evit intrebarile inutile. (de exemplu "Ma iubesti?", "Sunt frumoasa?", "Am ceva special?")
8. Adevaruri zilnice I: Si femeile ragaie. (exercitii de grup)
9. Adevaruri zilnice II: Mustata - o problema? Comunicari stiintifice pe tema "Lama, ceara sau penseta?"
10. Comportamentul la cumparaturi I: Cardul Visa - Definirea notiunii "Limita de suma"
11. Comportamentul la cumparaturi II: Dezbaterea temei "Si eu pot cara plasele"

12. Logica (nivel mediu): De ce mama ta nu e binevenita la noi ? (1000 studii de caz)

Modulul 4:
1. Telefonul. Cand trebuie sa inchid? Exercitii de grup - 4 femei/telefon (nu uitati sacul de dormit!)
2. Metamorfoza femeii. Machiajul
3. Terapie TV I: Si fara telenovele se poate trai!
4. Terapia TV II: Filmele de dragoste sunt pura fictiune!
5. Oglinda - martor obiectiv

In final va repet ca acest plan al cursului nu imi apartine. Il gasiti si voi pe www.fhm.ro, la rubrica "bancuri".

Curs pentru barbati! (urmeaza pt femei :)

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 20 Oct 2009 10:55:00 +0000

Am citit-o azi pe site-ul FHM. Evident ca este veche si fumata...In general sunt in urma cu chestiile hot de pe internet, dar mie mi-a placut si m-am gandit sa o public:

Obiectivul pedagogic al cursului de formare este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau

Program : 4 module - dintre care unul obligatoriu

Modulul 1 (curs obligatoriu):
1. Sa invat sa traiesc fara mama mea ( 2000 ore)
2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore)
3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport

Modulul 2 : Viata in doi
1. Sa am copii fara sa devin gelos pe ei ( 50 ore)
2. Sa nu zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore)
3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore)

4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc niciodata singuri pana la dulap (800 ore)
5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore)
6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez

Modulul 3 : Timpul liber
1. Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de 2 ore (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie
1. nivelul 1 (incepatori): Electrocasnicele. ON = deschis, OFF = inchis
2. nivelul 2 ( avansati): Prima mea supa instant fara sa ard cratita. Exercitiu practic : fierbe apa inainte de a adauga pastele!

CURS INTENSIV (din ratiuni de dificultate si intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi):
Tema 1: Calcatul - un proces misterios. De la masina de spalat, pana la dulapul cu haine.
Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru cuburi de gheata (demonstratie sustinuta de diapozitive).
Tema 3: Tu si electricitatea. Avantajele economice in urma angajarii personalului calificat pentru reparatii (chiar si cele elementare).

Tema 4: Ultima descoperire stiintifica: a gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie (practica laborator).
Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea.

Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica nu creste langa WC. Expozitii cu tema "Generatia spontana".
Tema 7: Cum sa coboram capacul de la wc pas cu pas (teleconferinta cu Univ. Harvard).
Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (marturisiri)
Tema 9: Diferente fundamentale - cosul pentru rufe si podeaua (exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala)
Tema 10 : Barbatul in scaunul pasagerului: este posibil sa nu vorbeasca sau sa nu se agite in timp ce ea parcheaza?

Calea spre fericire: TELEPORTAREA

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Mon, 19 Oct 2009 20:45:00 +0000

In sec. XX s-au inventat o tona de lucruri. Tehnologia parca a luat-o razna si suntem la un pas de a coloniza Marte. Si totusi, cea mai importanta inovatie, cea care ar salva milioane de femei si barbati aflati sub papuc intarzie sa-si faca prezenta in vietile noastre: TELEPORTAREA.

Ganditi-va numai cum ar suna: "Pisi, ma duc pana la baie! Da-mi si mie ziarul ca stau mai mult". Timp in care cetateanul respectiv ar merge la o bere cu prietenii...sau i-ar face o vizita stimabilei sale amante...sau pur si simplu s-ar uita linistit la finala campionatului de fotbal (sigur...doar vreo 20 de minute, dar ar fi de ajuns).

Cum ar fi sa va treziti cu 10 minute inainte de inceperea programului de lucru? Sa evitati traficul bucurestean, sa nu va mai intalniti cu bizonul sau cu cocalarul care asculta manele la mobil in 282?

Ce spuneti? Cum ne petrecem weekendul asta? Mergem sa bem cafeaua la Viena? Facem o plaja in Caraibe? Luam pranzul la Tokio (avem chef de sushi...), ne facem siesta undeva intr-un hamac prin Fiji, dupa-masa..shopping la Milano? Iar seara e timp pentru un spectacol pe Broadway. Nu va dati seama, dar teleportarea este calea oamenilor catre libertatea absoluta! Deci, haideti cercetatori din toata lumea! Puneti-va creierele la contributie!

PDL, PSD, PNL, PNTCD, PC, UDMR: toti o apa si-un pamant...

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 14 Oct 2009 21:40:00 +0000

Odata cu guvernul lui carpit mai ceva decat sacoul din tinerete al boschetarului din colt, a cazut si domnul Boc. Din fericire pentru el este mic, deci impactul nu trebuie sa ii fi deranjat foarte tare pozitia oaselor. O fi bine? O fi rau? Habar n-am! Nu ma pricep la politica (sa zicem ca nu ma incadrez intre cele aprox. 20 de milioane de analisti politici care traiesc in Romania; intre doua seminte si un "Noroc" sunt si specialisti in fotbal sau mecanici de Dacie). Ce vad, insa, este ca o mana de oameni au "reusit", fara prea mare efort, dar cu multa pricepere sa distruga o tara in doar 20 de ani.

Oare nu vedem ca de la Revolutie incoace puterea trece de la unii la altii? Ca dupa fiecare guvernare ne ducem in spate cu cativa ani? Ca dupa fiecare ciclu de 4 ani tragem linie si mai numaram cateva zeci de milionari in euro, asta dupa ce averile celor cunoscuti dinainte au crescut exponential? Nu vedem ca de fiecare data spunem ca o sa fie mai bine pentru ca la final de mandat sa iesim in strada cerand demisii? Imi amintesc atat de bine cum, acum 5 ani, cand spuneam ca nu Basescu este solutia iesirii Romaniei din colaps, majoritatea cunoscutilor mai aveau un pic si imi spargeau sticlele de bere in cap, asta dupa ce m-ar fi dat in prealabil cu dintii de bordura (mi se pare incredibil cum un politician cu un discurs gol, propagandistic si agresiv a putut prosti atatia tineri cu pretentii de intelectuali!!!).

Cum aveam tupeul sa ma leg de noul justitiar al Romaniei, de ingerul poporului care aparea in fata multimii ca sa ureze din toata inima, de parca ar fi mers cu plugusorul din casa in casa: "Sa traiti bine!" Aceiasi sustinatori ferventi isi inghit acum cuvintele. Aceiasi sustinatori ferventi au ajuns, ca si mine acum 5 ani, la concluzia ca totul este o apa si un pamant.

Credeti ca va veni cineva mai bun? Credeti ca va avea cineva puterea sa zguduie din temelii un sistem defect de la cea mai mica piesa pana la intreg mecanismul? Aratati-mi-l si mie! Si dupa ce o faceti hai sa studiem impreuna istoria vietii lui. Cum a ajuns unde este, pe cine are in spate, interesele cui le serveste, cat de mari sunt conturile rudelor sale, etc.

Nu credeti ca, la vedere actualei clase politice, Balcescu, Bratianu, Rosetti, Kogalniceanu, etc se rascolesc in mormant? Parerea mea e ca daca i-am dezgropa i-am vedea pe toti stand ori cu degetul ridicat dojenitor, ori luandu-se cu mainile de cap.

Nu stiu de voi, dar eu demult m-am resemnat. Si,totusi, daca se intrevede o schimbare in bine ma voi reactiva si imi voi asuma rolul de luptator, nu de observator.

P.S.: Am pus doar cateva poze, dar ar fi incaput sute...

Acum, in incheiere, haideti sa ascultam un cantec care poate ca ne va aduce aminte de unde am plecat, ce am fost si ce am sperat. Poate asa...

Cadoul visat:

Strigatul tau se-aude clar din multime,
Acoperind un glont tras de-un soldat.
Singurul gand este un gand de mai bine,
Gata cu-acest cosmar, nu mai vreau sa ma prinda iar!

Doamne fi bun, da-ne acum,
Cadoul visat de eroi pentru Craciun!
Multi ani s-au dus, de cand i-ai dus (?!),
Murind pentru noi, precum fiul tau Iisus.

Soldatii mor pentru izbanda ostirii,
Oare si cel din tanc gandeste la fel?
Eroii mor aparand legea firii,
Dati-le tot ce vor, nu doar pietre asupra lor!

Doamne fi bun, da-ne acum,
Cadoul visat de eroi pentru Craciun!.................

Simplu: Eugen Avram

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 14 Oct 2009 21:14:00 +0000

Chelia "deasa" si pata de pe frunte il fac sa semene cu Gorbaciov. Are o voce superba, dar parca versurile sunt si mai frumoase. Il cheama Eugen Avram, canta folk si, daca din intamplare auziti de vreun concert de-ale lui, nu ezitati sa mergeti. Nu o sa regretati decat ca 2 ore trec atat de repede.

Romania traieste un cosmar

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 13 Oct 2009 19:31:00 +0000

Cam asa vad eu Romania de astazi:

O fetiscana de 20 de ani care doarme si viseaza urat. Transpira, se agita in somn, tipa, ia perna in brate in speranta ca o va proteja. Nici macar nu constientizeaza gestul ei disperat. Viseaza ca se prabuseste. Si cade...si cade...Inca nu s-a trezit. Cu siguranta ca va veni dimineata, ceasul ii va suna la aceeasi ora matinala, ea se va scula din pat si va pleca la munca pastrand pentru scurt timp aminirea unui cosmar. Un cosmar care nu va mai avea nici o legatura cu realitatea in care se invarte.

Iar dimineata va veni, in opinia mea, in momentul in care vom redescoperi placerea de a invata. In momentul in care ne vom redescoperi adevaratele valori, nu modelele sociale respectate in zilele noastre (alea care tipa, scuipa, injura, fura si se cred stapane pe un loc care apartine poporului).

Solutia pentru a ne trezi din cosmar este sa investim in educatie. Asta e lucrul care ne poate aduce speranta ca, poate, dupa 20-30 de ani Romania se va indrepta in directia buna, se va intoarce la viata ei, la prietenii ei...Din pacate este un vis urat care dureaza de prea mult timp si va mai dura si de acum inainte. Este, intr-adevar, o noapte lunga...

50 km/h peste limita legala: Pa, masina!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 13 Oct 2009 07:48:00 +0000

Prin presa circula zilele trecute stirea conform careia se va propune un proiect de lege prin care cei care depasesc cu mai mult de 50 km/h viteza legala sa ramana fara masina. Adica, pe loc, hodoronc-tronc, baietii de la circulatie sa imobilizeze vehiculul si sa il confiste pana cand contravenientul isi plateste amenda si taxa de rigoare. Motivul acestei idei il reprezinta numarul mare de accidente mortale de pe soselele Romaniei.

Sunt sofer si, culmea!, cred ca as fi de acord cu proiectul (care ar reduce drastic numarul incidentelor rutiere grave) in anumite conditii:

- banii sa intre in infrastructura! Parerea mea si a multor cunoscuti este ca marii vinovati pentru situatia actuala nu sunt nici viteza excesiva, nici inconstienta soferilor; primul si principalul vinovat este starea drumurilor (oricine a mai mers cat de cat cu masina prin tara poate sa ma sustina cand spun ca exista curbe sau portiuni de drum unde chiar daca mergi cu 100 km/h - viteza absolut de bun-simt cand vorbim de o masina din sec XXI - faci in fiecare secunda un pariu cu tine: ma rastorn, nu ma rastorn...)

- de acelasi tratament sa beneficieze si smecherii tarii...cei care pot sa ruleze si cu 250 km/h, dar care nu patesc nimic.

- cei care ridica masina sa isi asume responsabilitatea defectiunilor pe care le produc autovehiculului...:P

De ce va luati de niste bieti cocalari?!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Mon, 12 Oct 2009 19:13:00 +0000

Totul a inceput cand eu eram prea mic ca sa pot sa ma apar. Tata se intorcea in fiecare seara beat de la fabrica si o batea pe mama fara nici un motiv. Nici mama nu era usa de biserica. Cu fiecare palma pe care si-o lua parca devenea tot mai agresiva in exprimare. Asta il enerva la culme pe tata. Si ii mai dadea una... De multe ori, cand nu era mama prin preajma, ma batea pe mine.

Pentru ca situatia de acasa era cum era, petreceam mai mult timp pe strazile din cartier. Acolo am invatat ce inseamna smecheria. Stateam pana tarziu in noapte cu baietii mai mari. Ei m-au invatat de fumez si tot ei mi-au aratat calea manelelor. Ca sa ma afirm mai faceam din cand in cand treburi pentru ei. Le cumparam Marlboro si bere, mai ridicam fusta unei gagici care trecea pe langa noi doar ca sa il provoc pe prietenul ei, iar ei sa il bata.

Cand am mai crescut m-au luat in grupul lor. Mergeam impreuna la petreceri, la gratare, la mall. Aveam bani din combinatiile pe care le faceam toata ziua cu telefoane furate de la fraieri. Ce distractie era...Mi-aduc aminte cand s-a insurat unul din ei. A facut cea mai mare petrecere din cartier. Au venit si Adrian, si Guta, si Copilul de Aur. In fata blocului se stransesera tot neamul si toti prietenii. Sa fi fost vreo 300 de oameni. Nici masinile nu mai circulau. Toti vecinii iesisera la geamuri. Cred ca erau invidiosi pe miile de euro care se aruncau de fata cu toata lumea...Da! Era frumos.

La scoala nu am prea mers. Ai mei niciodata nu mi-au spus ca este important sa inveti. Cred ca nu au fost la mai mult de doua sedinte cu parintii, si asta se intampla prin clasele primare. Si, in plus, de ce sa imi fi batut capul cu cartea din moment ce baietii smecheri din cartier aveau o gramada de bani fara sa mearga la scoala. Tot timpul auzeam in jurul meu ca mai importanta este scoala vietii decat formulele matematice. Ce? Gigi a rupt gura targului la scoala? Si uite ce bine a ajuns...

Acum pot sa spun ca si eu sunt smecher. Nu ca el, dar ma descurc. Mi-am luat din Germania un BMW ultimul tip cu cu un sistem audio de mor toti dusmanii. Cand dau jos geamurile duduie strada pe ritmurile lui Vijelie. Ma cam enerveaza fraierii astia care spun ca maneaua nu e muzica...Ca promoveaza stiluri de viata sub-urbane si ca incita la prostie. De fapt, manelele vorbesc despre viata, asa cum am cunoscut-o eu si toti prietenii mei. Va spun, majoritatea oamenilor din cartier asculta manele. Si, atunci, cine sunt ceilalti sa comenteze? Nu majoritatea decide? Niste invidiosi...asta sunt. Mi-am facut si o casa frumoasa...Tot in cartier ca aici imi place. Aici am prietenii, aici am trait. Daca am vreo problema fluier si in 30 de secunde se strang 50 de oameni cu sabii si bate. Mi-am luat si lant de aur. Gros,normal! Ca sa pot si eu sa ies in lume...

Pentru ca ai mei nu s-au inteles, eu mi-am dezvoltat un cult al familiei. Am facut deja 2 copii si nu mi-am propus sa ma opresc inca. Inca sunt mici, dar sa vezi ca mandrii vor fi de tatal lor cand or sa creasca. Cine nu si-ar dori un tata smecher? Iar eu o sa am grija sa ii educ de la o varsta frageda. Sa nu se zbata atat de mult ca sa ajunga unde am ajuns eu. Cand ala mic o sa creasca o sa il platesc pe Adrian sa ii dedice un cantec. Cu nevasta-mea ma inteleg bine, atata timp cat nu ma enerveaza. O mai altoiesc din cand in cand, in momentele in care uita ca atributiile unei femei nu trebuie sa depaseasca perimetrul casei. Dar ii cumpar dupa aia o pereche de cercei de aur si ii trece supararea.

Una peste alta am o viata fericita. Sunt respectat si de prieteni si de dusmani. Am bani, am masina de fitze, imi canta la petreceri cei mai tari lautari, etc. Totusi, nu inteleg ca aveti voi cu mine. Voi astia care va ziceti intelectuali doar pentru ca ati facut o facultate. Daca vreau pot sa eu sa fac una. De fapt, cred ca pot si sa imi cumpar una. Pana la urma cred ca va comportati asa din invidie. Va roade faptul ca eu pot sa trec pe rosu la semafor, sa dau spaga 5 milioane si sa scap. Va roade ca eu, fara facultate si cu profesionala neterminata invart banii mai ceva decat invartiti voi cuvintele. Va doare sufletul cand vedeti ca ascult manele la maxim noaptea, iar politia nici nu indrazneste sa imi sune la usa. Dar stiti de ce fac toate astea? Pentru ca pot.

Echipa nationala: alta piesa de domino prabusita in incercarea de a distruge ansamblul pe nume...Romania

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Mon, 12 Oct 2009 17:47:00 +0000

As fi vrut sa scriu despre nationala de fotbal si infrangerea ei in fata Serbiei. Sa spun ca fotbalul nu este decat un exponent, un exemplu edificator pentru starea de coma in care se zbate Romania la toate nivelurile.

Ca o mana de oameni politici si de afaceri au reusit contraperformanta de a ruina o tara, de altfel destul de bine pusa la punct in 1989, in numai 20 de ani (aici includ, bineinteles, si fotbalul, unde cativa interlopi de 4 pana la 8 clase au preluat fraiele puterii si au transformat un fenomen sportiv civilizat intr-un teren de scandal intre mahalagii din cartier; imbogatiti conjunctural din "combinatii" care fac obiectul investigatiilor DNA, fara nici o idee asupra investitiilor, si asa mici, pe care le-au realizat, fara prestanta de conducatori, fara inteligenta manageriala: parca sunt baietii de la tara care isi pun un costum de firma pe ei, dar habar n-au sa-l asorteze sau sa-l accesorizeze).

Voiam sa mai spun ca atata timp cat in Romania nu se investeste in educatie, oamenii cu bun-simt si cu ceva pregatire academica vor deveni o raritate. "Niste mutanti", cum imi spunea acum cateva zile marele istoric roman, domnul Sorin Antohi.

Voiam sa spun ca singura vina a lui Mutu si a celorlalti jucatori este ca nu s-au nascut cu 10 ani mai devreme pentru a se putea forma in mediul comunist, un mediu profesionist care crea caractere puternice, fara nevoie de discoteci sau pitzipoance de Dorobanti.

As fi vrut sa spun multe lucruri...dar nu o sa o fac. A facut-o altcineva mai bine. Iata ce a scris azi, 12 octombrie, Tudor Octavian in Gazeta Sporturilor:

"Prezent - viitor: 13 - 1

Acum, cînd tragem linie şi privim numai sub ea, ca Andorra, Ferroe şi Kazahstan

În formula Sandu, Corleone, Borcea, Turcu, Mititelu, Copos, Gigi, Giovani, Victor, Iancu, Paszkany şi cu Pădureanu, Pinalti, Neţoiu, Dinel, Piţurcă şi Penescu pe banca rezervelor, România a obţinut, în calificările pentru Campionatul Mondial al Generaţiilor, cel mai bun scor la care putea spera: 13-1. În apriga dispută la toate nivelele – seniori (Serbia), tineret (Letonia) şi juniori (Scoţia) - care garantează căderea în lumea a treia valorică, România de azi a surclasat România de mîine.

Pentru prima oară, după un şir lung de accidentări penale, generaţia de aur a investitorilor a evoluat, graţie eforturilor conjugate ale DNA - ului, Justiţiei şi ale unui electorat cu simţul democraţiei de piaţă, în cea mai bună alcătuire posibilă. Critiicii lui Răzvan Lucescu trebuie să recunoască un fapt pe care ar fi trebuit să-l ia în seamă de mai mulţi ani, şi anume că fotbalul românesc are o definiţie care-l singularizează şi că tot ce poate să facă de acum înainte selecţionerul, indiferent ce nume va purta el, e să ne menţinem în rîndul ţărilor pe care, cu un pic de şansă, le-am putea învinge: Andorra, Luxemburg, Liechtenstein, Moldova, Malta, San Marino, Ferroe, Kazahstan, Azerbaidjan, Lituania, Estonia, Georgia, Islanda.

Acum, cînd tragem linie şi nu mai privim deasupra ei, ci sub ea, e corect, e civilizat, e în tradiţia poporului nostru harnic, cinstit, primitor şi respectuos cu strămoşii, să nu uităm nici ce a făcut Victor Piţurcă pentru ca fotbalul românesc să nu mai aibă practic linii unde să mai poată coborî. Dacă aş fi fost în locul lui Răzvan Lucescu, nu l-aş fi ţinut pe Piţurcă pe bancă pînă la terminarea meciului cu sîrbii. L-aş fi băgat în teren măcar în ultimele minute, să se bucure şi el, specialistul în egaluri care nu duc nicăieri, de un 0-5 istoric. In definitiv, nu Piţurcă a fost acela care a reuşit să scape de publicul bucureştean, exagerat de pretenţios, şi să ducă Naţionala la Constanţa ori la Piatra Neamţ, unde chiar şi o înfrîngere a Naţionalei e o sărbătoare?

Mii de scuze Răzvan Lucescu, pentru spectacolul unei formaţii de terminaţi, fiţoşi şi mult prea mulţumiţi cu ce au adunat în contul bancar păcălind fotbalul continental în patru meciuri din cinci, iar pe acela al Naţionalei în trei din patru. Cu Braşovul tău în teren, ai fi mîncat bătaie de la sîrbi, dar cel puţin era un 1 la 2 decent."

Relevant, nu?

Iris, 8 octombrie, Sala Polivalenta

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Sun, 11 Oct 2009 10:41:00 +0000

Dupa multele insistente ale lui George, m-am decis: mergem la Iris! Am dat 700 de mii...repet...700 de mii pe bilet! Cam mult. In fine, hai sa va povestesc de concert.

1. Parti bune:
- Multi spectatori. Probabil ca sunt putine formatii romanesti care sa stranga atata lume la concertul lor (cred ca au fost vreo 6 000 de oameni). Iris, Phoenix, Holograf si...cam atat. Adica vechea garda. Partea frumoasa a fost ca sala a reactionat foarte bine la cantecele celor 5, nu ca la mai toate formatiile romanesti unde publicul pare ca da bilet nu pentru a se distra (dans, cantat, etc.), ci pentru a beneficia de o ora jumate de stat pe scaun intr-o sala de spectacol (Ce sa-i faci? Romanul s-a nascut obosit).

- Regia. Desi nu a fost nimic nemaivazut, a fost placut ochiului. Efecte pirotehnice (mai ca la noi, la Romanica...cand mai dadeau astia cu flacari imi imaginam ca sta un circar sub scena si sufla foc din toti plamanii), lumini (chiar de mai multe culori...), strategie (concertul a fost divizat in 5 parti, fiecare separata de celelalte de cate un moment solo al fiecarui muzician). S-a vazut ca a fost un concert planuit cu multe luni inainte si in care s-au bagat foarte multi bani.

- Minculescu. Intr-o forma fizica de invidiat (adica fara burtica), a avut chiar si momente in care a cantat ca in tinerete. Partea proasta este ca dupa fiecare moment de genul asta, tusea. In mare parte, insa, nerefacut complet, a preferat sa cante linistit, sa nu forteze. Una peste alta, salutam revenirea lui si ii uram o viata cat mai lunga, lipsita de aburi bahici.

2. Parti proaste:

- Solo-urile lui Boro si Nelu. Mie tot nu imi vine sa cred cum, dupa peste 30 de ani petrecuti pe scena, oamenii astia tot nu stiu sa cante. Este adevarat, impreuna, Iris suna ca pe cd. Nu a pacalit niciodata muzica si a cantat live de fiecare data. Spune, insa, multe despre noi faptul ca in vreme ce la englezi sau americani in cele mai bune trupe ale lor canta intrumentisti de mare valoare (exclud de aici Nirvana), la noi canta Nelu si Boro. Pe mine nu ma deranjeaza cand ii vad suduind incercand sa faca solo-urile de gradinita pe care le-au studiat. Ma amuza doar. De altfel, prea putin important din moment ce formatia, in ansamblu, suna cum si-a propus.

- Sunetul. Aici nu cred ca a fost vina lor. Se stie ca de la un anumit numar de decibeli in sus, in capul spectatorilor incep sa cada bucati din tavanul salii. Mai mult decat atat, sala are o acustica de *****. Vina nu este, deci, a organizatorilor decat in masura in care concertul trebuia facut pe stadion (puneau pretul biletelor mai mic si sigur aduceau 20 000 de oameni).

Concluzie: un concert pe care nu trebuia sa il ratezi, chiar si prin prisma faptului ca a existat, pana nu demult, o posibilitate ca formatia Iris sa nu mai fi cantat pe 8 octombrie la Polivalenta...

Foto: www.bestmusic.ro

Pasul 2: Primul contact - momentul adevarului

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Thu, 08 Oct 2009 15:17:00 +0000

Introducerea a fost facuta! Atitudinea pozitiva din partea fetei...bifat! Acum, insa, este examenul de foc. Primele fraze, primele subiecte abordate, primul sarut, prima noapte de dragoste... Daca dai gres ("si...ce zici, papusa? ti-a placut buchetul? l-am ales cu un prieten" ; "stii...tocmai am vazut un telefon la bisnitari in piata...super-tare..are camera de 5 megapixeli. Nu vrei sa-l punem pe vibratii impreuna?", sau "...mi se intampla pentru prima oara..cu nici o fata nu am mai patit asa ceva si am mai avut destule...hai ma, nu ma lasa tocmai acum!") atunci relatia se termina in punctul in care nici macar nu ai inceput-o. Ba, mai mult, fata va avea grija sa povesteasca ce s-a intamplat tuturor prietenelor ei, prietenelor prietenelor,prietenelor prietenelor prietenelor ei si, tot asa, pana afla tot orasul.

La fel si cu produsul nostru. Sa zicem ca tu esti ea, pardon!...dansa, o doamna venerabila, gospodina dedicata, cu lectiile facute in timpul respectabilei Scoli Comuniste de Femei Numai Bune de Pus la Cratita. Te duci la Cora si iei de pe raft noul detergent Snow White Clean cu actiune in profunzime, cu inalbitor, balsam si volan pe dreapta. Ajungi acasa si bagi perdelele la spalat. Una dintre ele este patata de la majoratul lu' ala micu' cu vin rosu. Sarbatorile sunt aproape si nu pot sa te prinda cu casa murdara. Doar esti femeie cu frica de Dumnezeu. Dar, culmea! Surpriza de proportii! Pata nu a iesit! Nu iti vine in momentul ala sa iei sticla si sa o arunci? Dar nu oriunde! Ci in capul lu' ala micu' ca a vrut el majorat, fir'ar el sa fie de drac impielitat! Nu mai bine ii dadeai casetofonul, casetele cu Guta, olcitul si-l trimiteai cu pitipoancele si prietenii cocalari la gratar? Revenind la discutia noastra, putem admite amandoi ca relatia ta cu produsul se termina brusc intr-un mod violent si lipsit de diplomatie.

Concluzie: pasul 2 este cel mai important. Trebuie planificat dinainte pentru ca de el depinde, in mare masura, succesul eforturilor tale. Daca vrei, e ca si cu un jucator de fotbal care isi face debutul si realizeaza un meci entuziasmant. Mai departe trebuie sa confirme! Asta se intampla si in punctul asta: produsul sau baiatul trebuie sa confirme asteptarile pe care consumatorul, respectiv tipa si le-au facut dupa primul gest (aici, buchetul de flori si discutia de la telefon).
Odata incercarea trecuta cu bine, urmeaza (stii deja...maine..mai sus)...

1. Primul pas: buchetul de flori si telefonul de multumire.

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 07 Oct 2009 12:34:00 +0000

Tipul isi face curaj si, cum norocul ii surade, iar in doua zile este ziua ei, se gandeste ca cel mai sigur si frumos cadou pe care i-l poate oferi este un mare buchet de trandafiri. Il trimite prin cineva. Alaturi, evident, sta un biletel in care ii scrie cea mai tare replica identificata in urma brainstorming-ului la care au participat toti prietenii la ultima bere bauta impreuna. Cum totul tine de strategie, iar baietii sunt strategi innascuti (din cate stiu, dar nu pot sa bag mana in foc, Napoleon, Generalul Patton sau Charles de Gaulle nu erau posesori de clitoris), rezultatele nu intarzie sa apara. Fata suna inapoi! Ba, mai mult, se arata foarte surprinsa! Punct ochit, punct lovit!
Aceasta etapa corespunde perioadei de cercetare a consumatorului si de realizare a unui produs care sa raspunda nevoilor sale. Aici vorbim de originalitate si de eforturi de a iesi din anonimat, de a te distinge din multime.

Concluzie: Prima impresie conteaza! Ai venit cu ceva nou si surprinzator, i-ai captat atentia. Urmeaza (de asemenea, mai sus)...

Dragoste vs Marketing: o strategie buna iti garanteaza succesul

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 07 Oct 2009 12:08:00 +0000

Acum cateva zile, in timp ce vorbeam cu un bun prieten despre noua lui cucerire (de fapt, potentiala cucerire), am avut o revelatie. In incercarea noastra de a determina cele mai bune metode pentru a o face sa muste din carlig mai ceva decat pestisorul de aur din undita lui Becali, mi-am dat seama ca dragostea poate fi asemanata cu marketingul. Mai exact, pasii unei relatii se pot traduce foarte bine in etapele lansarii unui produs pe piata si crearea imaginii sale, brand-ului mai exact. Astfel(citeste mai sus):

Dinamo l-a concediat pe Bonetti! De ce?!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Mon, 05 Oct 2009 09:30:00 +0000

Sa fixam cadrul: victorii in derby-uri (cu Steaua, Urziceni, CFR Cluj), calificare in cupele europene de la 3-0 pentru adversar, victorie in cupele europene. Ce i se imputa lui Bonetti? Ca a luat bataie de la Inter Curtea de Arges, sau Otelul. Si un stil de joc mult prea defensiv.
S-au gandit, oare, cei care il contesta, ca meci de meci, italianul foloseste 5 maini moarte pe teren? Si asta doar pentru ca nu are alternativa. Moti, Zicu, Claudiu Niculescu, Scarlatache, Tamas, sunt doar cateva exemple de jucatori fie iesiti din forma, fie inconstanti. Cu toate astea, Bonetti, asa cum spuneam mai sus, este in carti in toate competitiile.
In tot acest timp, ce fac actionarii, cu mintile lor de fosti soferi, sudori sau bisnitari? Ies in presa cu declaratii jignitoare la adresa antrenorului. Gresit! Asa se destabilizeaza o echipa (vedeti cazul Becali la Steaua).
Si aici vroiam sa ajung! Din pacate, cele mai importante doua simboluri ale fotbalului romanesc, Dinamo, respectiv Steaua, au ajuns sa fie conduse de niste amatori care nu au nici o legatura cu fenomenul fotbalistic si cu tot ce implica el: respect, fair-play, onoare, spectacol civilizat. Daca vreti, conducatorii celor doua cluburi sunt niste exponenti ai situatiei dezastruoase in care se zbate Romania. O tara in care smecheria este la putere. O tara in care nu mai exista nici un respect pentru valorile autentice. O tara in care modele de urmat au devenit interlopi, manelisti, politicieni corupti sau pitipoance.
Greseala lui Bonetti si a tuturor celorlalti straini veniti sa antreneze aici este ca nu se informeaza dinaintea sosirii lor despre situatia din Romania. Oameni buni, voi, simboluri ale fotbalului civilizat, profesionisti pana in maduva oaselor, stati acolo in lumea buna, nu veniti aici! O sa fiti carne de tun pentru niste oameni care nu fac acordul intre subiect si predicat. Daca la voi ajung informatii frumoase despre Romania, tara care face eforturi sa isi ajunga din urma suratele europene, nu le dati ascultare. Vi se prezinta o punga de aur. Noi stim, insa, ca punga este plina cu cacat.

Un pic de burtica...burgheza

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Fri, 10 Jul 2009 08:45:00 +0000

Nu am mai scris de ceva vreme. Nici macar nu am mai intrat sa imi vizitez propriul blog. Daca nici eu nu am mai facut asta, iti dai seama ca nu cred ca au mai facut-o nici ceilalti trei oameni care "ma citeau".
Una peste alta, iata-ma, din nou, pe baricade: cu ceva licenta luata la bord, putina munca asezonata cu pauze din plin si cu mai putine cantari decat vara trecuta (pana acum numarul lor s-a ridicat la impresionanta cifra 0). Cam asta s-a intamplat memorabil de cand nu am mai scris nimic. Ah! Si am fost in Los Angeles. Promit sa fac un sir de povestiri despre asta. Buuun. Ce spuneam? Asa...
Cum oamenii care nu prea muncesc in criza au timp, asa o sa am si eu timp sa scriu cate ceva macar vreo doua saptamani de azi inainte. Marea mea problema, insa: nu am subiecte! Nu ma mai enerveaza nimic. Traiesc o perioada in care durerile de cot sunt frecvente. Singura mea preocupare este cum sa dau burta jos. Problema este ca in pauzele de gandire la planurile marete prin care voi reusi sa redevin suplu, mananc ceva si dorm putin. Deci...nici o sansa.
De fapt, hai ca m-am plictisit de scris pe ziua de azi. Revin maine cu ceva interesant, sper...

Grimus - sound european. Si cu asta am spus totul

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 04 Mar 2009 20:35:00 +0000

Am ascultat albumul Panikon al trupei Grimus. Nu este stilul meu, dar.....Contrar parerii bunului meu prieten, Tom, mi se pare ca este un material de referinta pentru peisajul muzical autohton. In sfarsit avem o formatie care suna ca "ei". Maturitate compozitionala, versuri marfa, inregistrari de calitate...tot tacamul. Este evident ca Backseat Driver este de departe cea mai buna (a se citi cu potential crescut de vanzari - comercial suna urat) piesa de pe album (este diferita de celelalte chiar si ca stil). A ajuns pe bune pe primul loc in RomTop. Bravo, bai! Din pacate, exista o mare posibilitate ca Grimus sa ramana inca o formatie romaneasca de club si concert de Vama. Cred ca in zilele pe care le traim singura lor sansa este sa prinda un loc printre trupele din afara. Cu siguranta ca, in tari de o suta de ori mai civilizate decat Romania, vor fi mult mai apreciati. Luati si acultati!

Best Magazine se lanseaza la chioscuri

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 25 Feb 2009 11:33:00 +0000

Dupa 6 ani de distributie exclusiva si exclusivista, Best Magazine schimba strategia. Se lanseaza la chioscuri, modifica tonul scriiturii si se imbunatateste semnificativ la nivel grafic. Puteti sa o cumparati de la punctele de difuzare Acces Press. Costa aproape 8 lei.

Niste animale au furat onoarea unei natiuni: Marian Cozma a fost ucis miseleste intr-un club din Ungaria

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Wed, 11 Feb 2009 00:06:00 +0000

Trei lovituri de cutit in inima. Moartea tragica a unui stindard al Romaniei. O natiune indurerata. De ce? Din cauza unor animale pentru care sa omori e ceva firesc. Si atunci, daca pentru ei viata nu are nici o valoare, stau si ma gandesc ce merit au ca sa o traiasca? Dumnezeu sa te odineasca si sa iti inmaneze banderola de capitan al nationalei ingerilor. Noi plangem pentru tine, dar suntem in acelasi timp mandri ca ai murit pentru o cauza nobila. Si ne rugam ca tatal lui Zarko Sesum sa te razbune, pentru ca va mai trece mult timp pana cand romanii sa isi infranga destinul si defectele si sa se uneasca intr-un glas pentru a-si apara onoarea. Dumnezeu sa ii dea putere familiei tale pentru a putea trece peste momentul asta dramatic. Dumnezeu sa te aiba in paza, Marian Cozma!

Top-top, treci la loc, Emil Boc!

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Sun, 28 Dec 2008 11:17:00 +0000

Daca PD si PNL mai aveau ce sa caute impreuna (desi niciodata nu am fost sustinatorul Aliantei D.A.), anul acesta, in fatidicul 2008, PDL si-a dat mana cu PSD. O alianta conjuncturala, in care ciolanul a batut doctrina. Daca PSD vine cu o politica sociala, o politica de stanga, pro implicarea statului in problemele economice, PDL (prin nume si declaratii) propune o politica liberala, de dreapta. Si totusi, ca nicaieri, cele doua partide au gasit puncte comune in programul de guvernare cu care au candidat. Asta nu face decat sa ma puna pe ganduri! Fratilor, acum o luna sau doua, PSD se scuipa in gura cu PDL. Acum ceva vreme PDL excludea din start orice alianta cu PSD. Acum ceva vreme Basescu se lua de guler cu 322 de parlamentari, ii ocara, le arunca vorbe grele in timp ce primea raspunsuri la fel de neortodoxe. Mai trebuie sa mentionez ca o mare parte din cei 322 erau de la PSD? Iar acum se afiseaza impreuna, primesc colindatori impreuna, se pupa si sunt cei mai buni parteneri. Dar stiti ce? Eu cred ca de vina e postul. Ce s-au gandit ei? Bai nene, e post, ce mama dracu'? Hai sa ingropam securea razboiului si sa ne bucuram impreuna de pacea cu iz de ciolan afumat (pana la urma suntem frati dupa mama FSN-ista, un fel de Eva a politicii). Tot noi suntem de vina. Pentru ca uitam. Pentru ca nu taxam. Pentru ca ne lasam calcati in picioare de unii care se cearta pentru principii de ochii lumii, dar isi dau mana pentru bani pe la spate. Asta e Romania. O tara pe care o meritam din plin.

PRINTre idei...

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Tue, 11 Nov 2008 23:17:00 +0000

stimati cititori, dragi prieteni! a curs multa apa pe dunare de cand nu am mai scris ceva pe blog. m-am angajat, am racit, a fost sf. mihai, bla bla... si, pentru ca tot am intrat pe blog (dupa mult timp) folosesc prilejul si postez niste creatii publicitare semnate de mine si de tom. concluzia: pentru moment, cariera mea in advertising s-a terminat inainte sa inceapa. nu-i nimic. noi sa fim sanatosi... ca boala vine singura - un mare clasic in viata (dupa cum isi zicea el).

campanie impotriva bizonilor din trafic

mikey_ungureanu@yahoo.com (Mikey_15 Grade) — Thu, 30 Oct 2008 01:46:00 +0000

povestea bizonului urban mi se pare, de departe, cea mai legitima si folositoare campanie sociala derulata in ultimii ani.

cred ca fiecare om cu minimum de bun-simt este deranjat de smecherii din trafic, niste "iustini capra" ai injuraturilor. cred ca oricine conduce zi de zi prin bucuresti a vazut macar un slinos cefos si chelios care de la volanul unui x5 dadea o flegma in directia unui pricajit. singura vina a pricajitului a fost ca se afla in calea bizonului grabit sa ajunga la turma sa. cu muzica la maxim, regele soselelor nu se supune regulilor. el este trimisul pe pamant al zeului soferilor. pentru el, semafoarele si semnele de circulatie sunt niste accesorii care estetizeaza drumul. ceilalti participanti la trafic reprezinta materie neglijabila. singurul lucru care poate opri animalul, sau macar sa ii incetineasca goana, este o gagica buna pe care o invita tacticos in limuzina lui: "printeso, ce buna esti! te fac o tura?".

o ruda a bizonului de oras este taximetristul, in limbaj zoologic, boul. el nu are cohones ca un bizon (masina lui este un logan), dar manifesta aceleasi trasaturi comportamentale specifice speciei incornorate. trateaza soselele ca pe propria tarla in care isi poate odihni suta de kg in orice loc pofteste: pe trecerea de pietoni, in fata garajului sau chiar in mijlocul drumului. spre deosebire de bizoni, care in jungla oraselor sunt relativ solitari si care compenseaza prin "pozitia sociala", boii sunt multi si actioneaza in turma. chiar daca sunt vinovati, ceilalti membri le sar in ajutor facand uz de forta fizica.

solutia pentru inmultirea necontrolata a acestor animale ne-o ofera istoria: pe vremuri america era supra-populata de bizoni. astazi ei mai traiesc doar in rezervatii pentru ca au fost vanati excesiv. de asemenea, metoda de imblanzire a boului este arhaica si, secole la rand, romanii au facut uz de ea: biciul! luati aminte!

iata si cele doua clipuri ale campaniei: